Pe o piaţă a carburanţilor ahtiată după marketshare, Oscar Downstream şi-a mutat focusul pe creşterea capacităţii proprii de depozitare. Strategia pe următorii cinci ani vizează spaţiu pentru 50.000 de metri cubi de carburant, mai multe staţii de alimentare şi mutarea centrului de greutate a vânzărilor către utilizatorul final.

DELIA ARSENIE FOLOSEŞTE TERMENII „PREŢIOS ŞI STRATEGIC” ATUNCI CÂND VORBEŞTE DESPRE CEA MAI NOUĂ ACHIZIŢIE A GRUPULUI OSCAR DOWNSTREAM, la conducerea căruia a venit din vara lui 2011. În urmă cu două luni, Oscar a cumpărat fabrica de biodiesel construită de compania americană Procera la Fundulea. Procera Agrochemicals România a fost înfiinţată în 2001, ca producător şi vânzător de pesticide, şi a încercat să îşi diversifice portofoliul începand cu anul 2005, când a investit peste 12 milioane euro pentru fabrica de biodiesel cu o capacitate de producţie de 35.000 de tone anual. „Pentru fabrica de biodiesel căutăm acum un partener cu care să dezvoltăm producţia, biodieselul neexistând deocamdată în portofoliul nostru. În primă fază, ne vom folosi de capacitatea de depozitare şi de locaţia strategică de pe autostrada Bucureşti-Constanţa„, explică Delia Arsenie achiziţia.

Depozitul de la Fundulea are o capacitate de 5.800 metri cubi şi face parte dintr-un plan de investiţii întins pe cinci ani care vizează atingerea unei capacităţi de 50.000 de metri cubi în depozite proprii. „Primul obiectiv din acest plan a fost atins cu această achiziţie„, explică CEO-ul, următorul pas fiind construcţia a alte trei depozite, la Braşov, Arad şi Cluj. Depozitul de la Fundulea va deveni funcţional între 1 şi 15 august 2013, va necesita încă 22 de angajaţi (în 2 schimburi) şi va deveni centrul operaţional pentru flota companiei (toată flota de 28 de autocisterne a Oscar Downstream se va muta acolo). Cu acest depozit, compania vizează optimizarea costurilor de logistică – în momentul de faţă 60-65% din storage-ul Oscar Downstream este în prestaţie. Raţiunea din spatele extinderii este că o bună organizare a propriilor depozite duce la o mai bună utilizare a flotei proprii, a costurilor şi a poziţiei pe piaţă.

Importanţa depozitelor proprii este o miză pentru toate companiile care activează în domeniu. Grupul Rompetrol are o capacitate totală de depozitare de 61.000 metri cubi în cele şase depozite ale sale (Mogoşoaia, Ilfov; Zărneşti, Braşov; Vladimirescu, Arad; Vatra Dornei, Suceava; Şimleul Silvaniei, Sălaj; Craiova, Dolj), plus spaţiu de stocare în rafinăriile Vega şi Petromidia (105.000 mc). OMV Petrom are depozite la rafinăria Brazi (8.120 mc), dar şi în localităţile Cristian, Braşov (14.000 mc), Constanţa (7.200 mc), Timişoara (19.000 mc), Hunedoara, Deva (9.600 mc), Craiova (11.000 mc), Mehedinţi (3.000 mc), Satu Mare (6500 mc), Sălaj, Zalău (15.000 mc), Cluj Napoca (2.000 mc), Jilava, Ilfov (30.000 mc), Suceava 1.385 mc) şi Iaşi (900 mc). Cel mai mare depozit al Lukoil România este la rafinăria Petrotel (cu o capacitate de 80.000 mc), fiind urmat de cel de la Galaţi (10.500 mc), apoi de Braşov (6.000 mc), Arad (5.000 mc), Vâlcea (4.700 mc), Cluj (4.500 mc), Iaşi (3.800 mc), Constanţa – Oil Terminal (2.900 mc), Timiş (2.800 mc) şi Bistriţa-Năsăud (2.100 mc). Cea mai nouă investiţie pe această piaţă, de 10 milioane de euro, a fost făcută de Mol România, care a deschis în luna mai depozitul de la Giurgiu, cu o capacitate de 7.000 mc. Mol mai deţine un depozit la Tileagd, Bihor (5.000 mc).

TOT ÎN ACEST AN, Oscar Downstream va începe construcţia unui alt depozit în proprietate la Braşov (Şercaia), cu capacitate de aproximativ 6.500 de metri cubi, care urmează a stoca atât motorină, cât şi alte produse petroliere, în funcţie de cerere. În următorii doi ani, urmează construcţia depozitelor de la Arad şi Cluj, pe terenuri care au fost deja achiziţionate. Terenul necesar pentru construcţia unui depozit de produse petroliere trebuie să aibă obligatoriu acces la linia ferată şi o suprafaţă între 20.000 şi 25.000 mp.

Compania are deja în proprietate un depozit la Craiova (3.000 mc), iar pentru restul ţării închiriază spaţiu (în prestaţie de servicii – clientul foloseşte câtă capacitate are nevoie şi se achită o taxă la nivelul prestaţiei avute) în depozite din Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Oradea şi Oneşti. „Costul de depozitare în prestaţie este în sine un motiv suficient pentru a investi în depozite, ceea ce face ca depozitarea să fie un atu important în activitatea de distribuţie, ţinta fiind de a avea propriile capacităţi de depozitare„, explică Delia Arsenie, motivând şi prin faptul că investiţia într-un depozit se recuperează în 6-7 ani, generând nu numai independenţă, ci şi venituri din prestaţii (închiriere) către alţi clienţi.

Sursa  – http://www.businessmagazin.ro – Autor: Iuliana Roibu

Compania petrolieră Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei zone din judeţul Vaslui. Decizia a fost luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui.

Conform Mediafax, Comitetul de Analiză Tehnică din APM Vaslui a emis acordul de mediu pentru ca societatea Chevron România să amplaseze sonde de foraj de explorare în cele trei zone deţinute în concesiune în judeţul Vaslui.

Decizia a fost luată în urma analizei răspunsurilor date de către compania petrolieră la problemele ridicate de populaţie în timpul dezbaterilor publice din urmă cu o săptămână din comunele Băceşti, Pungeşti şi Găgeşti.

“În urma parcurgerii procedurii şi a analizei documentelor depuse de titularul proiectelor, s-a ajuns la concluzia că sunt respectate cerinţele legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte protecţia mediului. Proiectele acordului de mediu pentru cele trei locaţii unde urmează să fie amplasate sonde de foraj de explorare a structurii geofizice a subsolului sunt postate pe site-ul APM Vaslui în vederea depunerii eventualelor observaţii obiective”, a declarat directorul APM Vaslui, Mădălina Nistor. În baza acordurilor de mediu date de către APM Vaslui şi a altor documente solicitate la eliberarea certificatelor de urbanism, societatea Chevron România va putea obţine autorizaţia de construcţie de la Consiliul Judeţean Vaslui pentru sondele de explorare pentru identificarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist.

Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie şi ianuarie, certificate de urbanism pentru cele trei zone din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. Cu valabilitate de un an, cele trei certificate de urbanism au fost emise pentru suprafeţe extravilane cuprinse între 35.000 de metri pătraţi şi 73.400 de metri pătraţi de teren din zona localităţilor Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti). Dezbateri publice asupra raportului de mediu pe tema amplasării sondelor de explorare a gazelor de şist în zone din judeţul Vaslui au avut loc, la începutul lunii iulie, la Băceşti şi Pungeşti, unde discuţiile au fost calme, în timp ce la Găgeşti unii localnici au avut obiecţii, deşi nu citiseră documentul.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există “niciun fel de risc” pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că “poziţiile” exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt “în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare”.

Sursa – http://www.energyonline.ro – Scris de Razvan Roceanu