Doua companii chineze, interesate de Oltchim

OltchimDouă companii chineze, Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum Co, sunt interesate să investească în combinatul Oltchim, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, scrie bursa.ro.

Ministrul Andrei Dominic Gerea s-a întâlnit astăzi cu preşedinţii companiilor chineze BAOTA Petrochemical Group, Hengchao Sun, şi JUNLUN Petroleum Co, Ltd, Changqing Xie, precum şi cu specialiştii celor două companii, în continuarea demersurilor pentru atragerea de investiţii la Oltchim şi redresarea economică a combinatului.

La întâlnire au participat administratorii judiciari şi administratorul special ai companiei aflate în insolvenţă, managementul combinatului Oltchim, reprezentanţi ai OPSPI şi ai Ministerului Economiei.

În cadrul discuţiilor, ministrul Economiei a apreciat interesul manifestat de investitorii chinezi, fiind convins că relaţiile tradiţionale dintre cele două ţări pot oferi o bază solidă pentru colaborări viitoare. “Pentru Oltchim, căutăm parteneri serioşi care să fie capabili să gestioneze acest colos industrial, ce poate genera o cifră de afaceri de un miliard de euro anual. De aceea, sunt foarte importante întâlnirile şi convorbirile cu investitori puternici din acest domeniu”, a precizat Andrei Gerea.

China acordă importanţă investitiilor în domeniul petrolier şi al petrochimiei şi intenţionează dezvoltarea unor proiecte în domeniul petrolier în ţara noastră, se mai arată în comunicat.

Administratorii judiciari au realizat o scurtă prezentare a situaţiei actuale a Oltchim, iar oamenii de afaceri chinezi au dorit să-şi clarifice chestiuni referitoare la situaţia platformei petrochimice de la Piteşti şi a celei chimice de la Râmnicu Vâlcea, la acţionariatul companiei, la principalele produse realizate în capacităţile existente.

În zilele următoare, delegaţia chineză va vizita atât platforma de la Vâlcea, cât şi platforma petrochimică Bradu de la Piteşti, urmând ca în urma concluziilor să facă o evaluare a situaţiei, potrivit sursei citate. Înainte de a pleca din România, delegaţia chineză va avea din nou o întâlnire cu ministrul Economiei.

Scris de Emilia Damian 

Sursa: http://www.energyonline.ro

Şef PSD Bruxelles: România să încerce să obţină postul de comisar european pentru Energie după 2014

Preşedintele PSD Bruxelles, Dan Luca, susţine că România trebuie să încerce obţinerea postului de comisar european pentru Energie după 2014, în condiţiile în care ţara are un „profil energetic foarte bun”, transmite corespondentul MEDIAFAX. 

Preşedintele PSD Bruxelles, Dan Luca, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că România se află printre primele trei state ale UE din punctul de vedere al independenţei energetice.

„România are un profil energetic foarte bun, astfel că ar trebui să încerce să obţină următorul comisar european, după alegerile europene din 2014, pe Energie. Ca independenţă energetică de ţară, noi suntem printre primele trei state din Uniunea Europeană. Avem un profil foarte bun şi pe energia regenerabilă”, a spus Luca.

El a subliniat că politica energetică a UE întâmpină, încă, dificultăţi în realizarea obiectivelor sale majore, precum asigurarea accesului la energie la preţuri rezonabile, garantarea siguranţei aprovizionării, scăderea emisiilor de dioxid de carbon, creşterea eficienţei energetice şi energiei produse din surse regenerabile, întărirea pieţei interne a energiei.

„De cele mai multe ori, politica energetică este privită ca o chestiune deosebit de sensibilă, de interes naţional, prin care unele state membre îşi propun să devină mai puternice şi mai influente ca altele. Chiar dacă interdependenţa statelor în sectorul energetic este o caracteristică esenţială, ţările membre continuă să ia decizii unilaterale care, de cele mai multe ori, duc la creşterea fluctuaţiei preţurilor la energie. În prezent, niciun stat membru nu poate asigura pe cont propriu aprovizionarea cu energie a cetăţenilor, şi mai ales la preţuri acceptabile”, a menţionat Dan Luca.

România are, în prezent, în Comisia Europeană, portofoliul Agriculturii, prin comisarul european Dacian Cioloş.

Sursa: http://www.zf.ro/companii

Autori: Pacala Dana Vasile Magradean

Oscar Downstream schimbă strategia şi iese la cumpărături

Pe o piaţă a carburanţilor ahtiată după marketshare, Oscar Downstream şi-a mutat focusul pe creşterea capacităţii proprii de depozitare. Strategia pe următorii cinci ani vizează spaţiu pentru 50.000 de metri cubi de carburant, mai multe staţii de alimentare şi mutarea centrului de greutate a vânzărilor către utilizatorul final.

DELIA ARSENIE FOLOSEŞTE TERMENII „PREŢIOS ŞI STRATEGIC” ATUNCI CÂND VORBEŞTE DESPRE CEA MAI NOUĂ ACHIZIŢIE A GRUPULUI OSCAR DOWNSTREAM, la conducerea căruia a venit din vara lui 2011. În urmă cu două luni, Oscar a cumpărat fabrica de biodiesel construită de compania americană Procera la Fundulea. Procera Agrochemicals România a fost înfiinţată în 2001, ca producător şi vânzător de pesticide, şi a încercat să îşi diversifice portofoliul începand cu anul 2005, când a investit peste 12 milioane euro pentru fabrica de biodiesel cu o capacitate de producţie de 35.000 de tone anual. „Pentru fabrica de biodiesel căutăm acum un partener cu care să dezvoltăm producţia, biodieselul neexistând deocamdată în portofoliul nostru. În primă fază, ne vom folosi de capacitatea de depozitare şi de locaţia strategică de pe autostrada Bucureşti-Constanţa„, explică Delia Arsenie achiziţia.

Depozitul de la Fundulea are o capacitate de 5.800 metri cubi şi face parte dintr-un plan de investiţii întins pe cinci ani care vizează atingerea unei capacităţi de 50.000 de metri cubi în depozite proprii. „Primul obiectiv din acest plan a fost atins cu această achiziţie„, explică CEO-ul, următorul pas fiind construcţia a alte trei depozite, la Braşov, Arad şi Cluj. Depozitul de la Fundulea va deveni funcţional între 1 şi 15 august 2013, va necesita încă 22 de angajaţi (în 2 schimburi) şi va deveni centrul operaţional pentru flota companiei (toată flota de 28 de autocisterne a Oscar Downstream se va muta acolo). Cu acest depozit, compania vizează optimizarea costurilor de logistică – în momentul de faţă 60-65% din storage-ul Oscar Downstream este în prestaţie. Raţiunea din spatele extinderii este că o bună organizare a propriilor depozite duce la o mai bună utilizare a flotei proprii, a costurilor şi a poziţiei pe piaţă.

Importanţa depozitelor proprii este o miză pentru toate companiile care activează în domeniu. Grupul Rompetrol are o capacitate totală de depozitare de 61.000 metri cubi în cele şase depozite ale sale (Mogoşoaia, Ilfov; Zărneşti, Braşov; Vladimirescu, Arad; Vatra Dornei, Suceava; Şimleul Silvaniei, Sălaj; Craiova, Dolj), plus spaţiu de stocare în rafinăriile Vega şi Petromidia (105.000 mc). OMV Petrom are depozite la rafinăria Brazi (8.120 mc), dar şi în localităţile Cristian, Braşov (14.000 mc), Constanţa (7.200 mc), Timişoara (19.000 mc), Hunedoara, Deva (9.600 mc), Craiova (11.000 mc), Mehedinţi (3.000 mc), Satu Mare (6500 mc), Sălaj, Zalău (15.000 mc), Cluj Napoca (2.000 mc), Jilava, Ilfov (30.000 mc), Suceava 1.385 mc) şi Iaşi (900 mc). Cel mai mare depozit al Lukoil România este la rafinăria Petrotel (cu o capacitate de 80.000 mc), fiind urmat de cel de la Galaţi (10.500 mc), apoi de Braşov (6.000 mc), Arad (5.000 mc), Vâlcea (4.700 mc), Cluj (4.500 mc), Iaşi (3.800 mc), Constanţa – Oil Terminal (2.900 mc), Timiş (2.800 mc) şi Bistriţa-Năsăud (2.100 mc). Cea mai nouă investiţie pe această piaţă, de 10 milioane de euro, a fost făcută de Mol România, care a deschis în luna mai depozitul de la Giurgiu, cu o capacitate de 7.000 mc. Mol mai deţine un depozit la Tileagd, Bihor (5.000 mc).

TOT ÎN ACEST AN, Oscar Downstream va începe construcţia unui alt depozit în proprietate la Braşov (Şercaia), cu capacitate de aproximativ 6.500 de metri cubi, care urmează a stoca atât motorină, cât şi alte produse petroliere, în funcţie de cerere. În următorii doi ani, urmează construcţia depozitelor de la Arad şi Cluj, pe terenuri care au fost deja achiziţionate. Terenul necesar pentru construcţia unui depozit de produse petroliere trebuie să aibă obligatoriu acces la linia ferată şi o suprafaţă între 20.000 şi 25.000 mp.

Compania are deja în proprietate un depozit la Craiova (3.000 mc), iar pentru restul ţării închiriază spaţiu (în prestaţie de servicii – clientul foloseşte câtă capacitate are nevoie şi se achită o taxă la nivelul prestaţiei avute) în depozite din Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Oradea şi Oneşti. „Costul de depozitare în prestaţie este în sine un motiv suficient pentru a investi în depozite, ceea ce face ca depozitarea să fie un atu important în activitatea de distribuţie, ţinta fiind de a avea propriile capacităţi de depozitare„, explică Delia Arsenie, motivând şi prin faptul că investiţia într-un depozit se recuperează în 6-7 ani, generând nu numai independenţă, ci şi venituri din prestaţii (închiriere) către alţi clienţi.

Sursa  – http://www.businessmagazin.ro – Autor: Iuliana Roibu

Hidroelectrica incaseaza 10,6 mil. € din vanzari de microhidrocentrale

Hidroelectrica incaseaza 10,6 mil. € din vanzari de microhidrocentraleHidroelectrica a vandut luni 14 microhidrocentrale, cu o capacitate instalata de aproape 10 MW, amplasate pe raurile Crisu Repede, Bistrita, Budac, Hurza, Somesul Mic si Salasele, pentru care va incasa 10,6 milioane de euro.

Castigatorii celor trei pachete de microhidrocentrale scoase la privatizare sunt firmele Basikdue (Italia), Mineral Oil (Romania) si Three Pharm (Romania), scrie Mediafax.

Urmatorul lot de microhidrocentrale va fi scos la licitatie cel mai probabil in luna septembrie, procedurile pentru vanzarea acestora urmand sa inceapa cat de curand, se arata intr-un comunicat transmis de Hidroelectrica.

Hidroelectrica, companie detinuta de stat, mai are in portofoliu aproape 160 de microhidrocentrale. Intre 2004 si 2008, compania a vandut 81 de microhidrocentrale, pentru 60 milioane de euro.

In primul semestru, afacerile companiei au totalizat 1,68 miliarde de lei (382,6 milioane euro), in crestere cu 33,4% de la nivelul de 1,26 miliarde de lei inregistrat in primele sase luni din 2012.

De asemenea, productia de electricitate a cresut cu 17,1%, de la 7 milioane de MWh la 8,2 milioane MWh.

Hidroelectrica s-a aflat in insolventa timp de un an, in perioada iunie 2012 – iunie 2013.

Sursa – http://www.wall-street.ro

Electrica primeste o singura oferta de la brokerii interesati de listare

Electrica primeste o singura oferta de la brokeri interesati de listareConsortiul format din Citigroup, Raiffeisen Capital & Investment, BRD, Societe Generale si Swiss Capital a depus singura oferta pentru intermedierea listarii distribuitorului de electricitate controlat de stat Electrica, au declarat Mediafax surse din piata de capital.
Termenul limita de depunere a ofertelor a fost marti, ora 10:00.

In vederea listarii la Bursa de Valori Bucuresti, Electrica SA vrea sa vanda un pachet de actiuni noi reprezentand 105% din capitalul social, titluri emise in cadrul unei majorari de capital, prin aceasta oferta statul vizand cedarea pachetului majoritar de actiuni catre investitori privati.

Electrica este controlata integral de stat, prin Ministerul Economiei, si are un capital social de 2,06 miliarde de lei.

Guvernul opta anul trecut pentru vanzarea unor pachete minoritare din capitalul fiecarei filiale de distributie a energiei detinute de Electrica. Operatiunea era planificata pentru a doua jumatate a anului trecut.

Ulterior, Guvernul a decis sa renunte la pachetul majoritar de actiuni, operatiunea fiind programata pentru prima parte a acestui an.

La finele lunii mai, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrascu, a declarat ca actiunile Electrica ar urma sa fie listate la sfarsitul lunii octombrie.

Cinci din cele opt filiale de distributie a energiei ale Electrica au fost privatizate in perioada 2004-2008, fiind preluate de grupurile CEZ (Cehia), Enel (Italia) si E.ON (Germania).

Compania de stat mai are trei filiale de distributie, una de furnizare a energiei si o subsidiara de servicii si mentenanta.

Grupul Electrica are o arie de acoperire nationala, deservind aproximativ 3,5 milioane de clienti, potrivit anuntului de selectie a intermediarului listarii.

Sursa – http://www.wall-street.ro

Chevron a primit acordul de mediu pentru explorarea de gaze de sist in judetul Vaslui

shale-gasCompania petrolieră Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei zone din judeţul Vaslui. Decizia a fost luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui.

Conform Mediafax, Comitetul de Analiză Tehnică din APM Vaslui a emis acordul de mediu pentru ca societatea Chevron România să amplaseze sonde de foraj de explorare în cele trei zone deţinute în concesiune în judeţul Vaslui.

Decizia a fost luată în urma analizei răspunsurilor date de către compania petrolieră la problemele ridicate de populaţie în timpul dezbaterilor publice din urmă cu o săptămână din comunele Băceşti, Pungeşti şi Găgeşti.

“În urma parcurgerii procedurii şi a analizei documentelor depuse de titularul proiectelor, s-a ajuns la concluzia că sunt respectate cerinţele legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte protecţia mediului. Proiectele acordului de mediu pentru cele trei locaţii unde urmează să fie amplasate sonde de foraj de explorare a structurii geofizice a subsolului sunt postate pe site-ul APM Vaslui în vederea depunerii eventualelor observaţii obiective”, a declarat directorul APM Vaslui, Mădălina Nistor. În baza acordurilor de mediu date de către APM Vaslui şi a altor documente solicitate la eliberarea certificatelor de urbanism, societatea Chevron România va putea obţine autorizaţia de construcţie de la Consiliul Judeţean Vaslui pentru sondele de explorare pentru identificarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist.

Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie şi ianuarie, certificate de urbanism pentru cele trei zone din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. Cu valabilitate de un an, cele trei certificate de urbanism au fost emise pentru suprafeţe extravilane cuprinse între 35.000 de metri pătraţi şi 73.400 de metri pătraţi de teren din zona localităţilor Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti). Dezbateri publice asupra raportului de mediu pe tema amplasării sondelor de explorare a gazelor de şist în zone din judeţul Vaslui au avut loc, la începutul lunii iulie, la Băceşti şi Pungeşti, unde discuţiile au fost calme, în timp ce la Găgeşti unii localnici au avut obiecţii, deşi nu citiseră documentul.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există “niciun fel de risc” pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că “poziţiile” exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt “în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare”.

Sursa – http://www.energyonline.ro – Scris de Razvan Roceanu