BERD analizeaza un imprumut de 96,6 milioane de euro pentru un parc eolian in Tulcea

EolieneBanca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare analizeaza acordarea unui imprumut sindicalizat de pana la 96,6 milioane de euro companiei Land Power, controlata de grupul rus Lukoil si ERG Renew din Italia, pentru construirea unui parc eolian de 84 de MW in judetul Tulcea.

Cele 42 de turbine eoliene prevazute in proiect ar urma sa fie instalate in localitatile Dorobantu, Topolog si Casimcea din judetul Tulcea, se arata intr-un comunicat al BERD.

Costul total al proiectului este de 137,9 milioane de euro.

Land Power este o companie cu raspundere limitata inregistrata in Romania, detinuta integral de Lukerg Renew GmbH, companie din Austria care are ca obiect de activitate dezvoltarea de proiecte de energie regenerabila. Lukerg este o companie mixta (participatii egale) a Lukoil-Ecoenergo, parte a grupului rus Lukoil, si compania italiana ERG Renew.

Lukerg Renew a cumparat anul trecut proiectul de 84 de MW de la compania italiana Inergia. Compania a anuntat inca de la sfrasitul anului trecut ca discuta cu BERD o finantare pentru constructia parcului eolian.

In mod normal, BERD participa la imprumuturile sindicalizate de tipul celui analizat pentru land Power cu 35% din finantarea analizata. Restul sumei este asigurata prin sindicalizarea catre banci. Bancile care participa la mecanismul de finantare beneficiaza de statutul de creditor preferential al BERD.

BERD analizeaza un imprumut de 96,6 milioane de euro pentru un parc eolian in Tulcea

Sursa – http://www.energyonline.ro – scris de Ada Gavrilescu

Chiar şi cu mai puţine certificate verzi, investitorii în energia regenerabilă sunt atraşi în continuare de România. La noi se pot racorda mai uşor la reţea

z Romania atractiva

Când un investitor nu e mulţumit de ceva, poate să plece sau, spre exemplu, poate să dea statul în judecată. Când aceste lucruri nu se întâmplă, înseamnă, măcar în linii mari, că o investiţie este considerată rentabilă. E şi cazul energiilor verzi după ”tăierile” de certificate. Limita dintre retorica zgomotoasă şi nemulţumirile fireşti ale investitorilor în energia regenerabilă din România faţă de instabilitatea legislativă sunt foarte greu de trasat. ”Deşi există o lipsă de predictibilitate legislativă, investitorii în regenerabile sunt încă foarte mulţumiţi de investiţiile din România. Ţara noastră are aspecte pozitive comparativ cu alte ţări fie şi pentru faptul că racordarea la reţea e mai uşoară”, a declarat Claudia Stanciu-Stănciulescu, partner la TPA Horwath.

Recentele decizii privind amânarea temporară a acordării de certificate verzi sunt văzute de către Stănciulescu ca fiind luate în urma unor “calcule stricte ale ANRE, astfel că tăierile sunt probabil justificate macroeconomic”. Partnerul de la TPA Horwath nu uită să amintească faptul că, spre exemplu dacă pentru eoliene, circa 55% din venituri sunt din certificate verzi şi vor primi pentru o perioadă un certificat verde (CV) în loc de două, în mod logic investitorii vor fi puternic afectaţi.

Cu toate acestea, Stănciulescu susţine că la discuţiile la care a luat parte cu investitorii, mulţi se declară în continuare interesaţi de sectorul regenerabilelor din România şi, mai mult decât atât, pentru a-şi face intrarea “există în prezent mulţi producători din sector care analizează piaţa”.

Guvernul a aprobat în 4 iunie Ordonanţa de Urgenţă de modificare a legii 220/2008 privind promovarea energiei din surse regenerabile (E – SRE). Astfel, începând cu 1 iulie, eolienele vor primi un certificat verde (CV) în loc de două, fotovoltaicele vor primi patru CV în loc de şase iar microhidrocentralele două în loc de trei. Aşa zisa recuperare de CV-uri se va face începând cu 31.03.2017 pentru centralele hidro şi fotovoltaice, respectiv începând cu  ianuarie 2018 pentru centralele eoliene. Spunem aşa zisa recuperare pentru că preţul acum e spre limita de sus dar peste 4-5 ani nu e sigur că se va menţine sus preţul de la OPCOM. “S-ar putea ca preţul să fie mai mic măcar pentru faptul că vor fi mai multă concurenţă pe piaţă pe sectorul regenerabilelor”, susţine Claudia Stanciu-Stănciulescu.

TPA Horwath România şi Schoenherr şi Asociaţii SCA au publicat deja a treia ediţie a raportului „Energia eoliană şi alte surse regenerabile de energie în România”.

Raportul furnizează informaţiile importante despre sectorul energiei regenerabile din România, în contextul european, cât şi mondial, atât din perspectiva legală şi fiscală, cât şi din cea a cadrului operaţional. Ediţia 2013 a raportului reuneşte cifre recente şi indicatori de analiză a pieţei energiei eoliene din România şi oferă reperele de evaluare a altor surse de energie regenerabilă: energie solară, hidro energie, biomasă, energie geotermală. Studiul include analiza prevederilor legale pentru toate etapele dezvoltării unui proiect de energie regenerabilă, precum şi descrierea contextului fiscal, a surselor de finanţare disponibile pentru investiţiile de profil dar şi a obstacolelor şi constrângerilor potenţiale.

Sursa – Dorin Deac – http://energyreport.ro

O companie chineză ar putea asigura 40% din finanţarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Rodin Traicu spune că o companie chineză, China Guandong Group, ar putea asigura aproape 40% din investiţia pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.

Am discutat posibilitatea ca societatea chineză să investească aproape 40% din necesarul investiţional pentru unităţile nucleare 3 şi 4, în partea clasică a centralei, adică echipamente electrice, circuite, turbine, generator. A fost o discuţie deosebit de importantă, mult mai importantă decât mă aşteptam. Tonusul nostru faţă de cele două reactoare a crescut simţitor„, a declarat Traicu într-o conferinţă de presă.

Proiectul, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau estimate să înceapă în 2010.

Din compania de proiect făceau parte Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).

Nemulțumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect.

După retragerea din proiect a celor patru companii proiectul a stagnat, întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect.

Traicu afirma, în urmă cu câteva săptămâni, că Guvernul vrea să recheme în proiect companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez.

Un studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză şi prezentat recent arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului.

Sursa – Mediafax – http://www.money.ro

Cel mai mare parc fotovoltaic din România, inaugurat în judeţul Giurgiu

Metodele alternative pentru producerea de energie electrică încep să prindă şi în România. Cel mai mare parc fotovoltaic din ţară a fost inaugurat oficial vineri, 14 iunie, în satul Uieşti (comuna Bucşani) din judeţul Giurgiu.

Parcul fotovoltaic din nordul judeţului Giurgiu se întinde pe o suprafaţă de 42 de hectare peste ele fiind montate aproximativ 87.000 de panouri solare.

El a costat aproximativ 30 de milioane de euro, investiţia aparţinând Tinmar Ind o firmă care are ca principal obiect de activitate comercializarea de energie electrică.

Ar putea alimenta 20.000 de locuinţe Puterea instalată a parcului fotovoltaic este de 18,5 MWp, aceasta fiind integrată în sistemul naţional. Cu energia produsă aici ar putea fi alimentate aproximativ 20.000 de gospodării.

Tehnologia folosită a fost una mixtă, germano-chineză, la montarea panourilor participând specialişti din Italia, Ungaria şi România.

Ajutor nesperat - În urma acestei investiţii, comuna Bucşani va primi anual 150.000 de lei. Primarul Radu Pătrăşescu susţine că banii vor fi folosiţi în cea mai mare parte pentru şcoli şi infrastructură rutieră.

„Este cea mai importantă investiţie care a avut loc vreodată în comuna noastră. Pe lângă banii pe care îi vom primi anual mă bucură faptul că suntem şi noi pe harta energetică a României” a declarat Radu Pătrăşescu.

Conform reprezentanţilor companiei, rata de performanţă a sistemului datorită componentelor folosite se ridică la 82%. Cu alte cuvinte, 82% din radiaţia solară este transformată în energie cu ajutorul panourilor.

La inaugurarea parcului fotovoltaic a fost prezent şi consilierul economic al ambasadorului Chinei în România. Acesta a promis că se va implica şi va sprijini astfel de proiecte dar şi unele industriale, agricole sau turistice.

În afară de Uieşti (Bucşani), aceeaşi firmă mai deţine alte trei parcuri fotovoltaice în România: Şimnicu de Sus (judeţul Dolj), Arcani şi Târgu Cărbuneşti (ambele în judeţul Gorj) aflate în diferite stadii de dezvoltare.

Sursa – Bogdan Vladu – http://adevarul.ro

Italienii de la Prysmian au deschis o fabrica de cabluri de fibra optica la Slatina

Grupul Prysmian, jucator mondial in domeniul cablurilor de energie si telecomunicatii si in industria sistemelor, a inaugurat marti o noua fabrica pentru productia de cabluri de fibra optica la Slatina.

Fabrica din Slatina si-a inceput activitatea in 1973, cu producerea de cabluri de energie. In 2009, a fost introdus primul modul pentru productia de cabluri din fibra optica. Fabrica beneficiaza de un numar semnificativ de Certificari de Calitate, cum ar fi ISO 9001, ISO 14001, IMQ. Noua unitate isi va tripla productia de la 500.000 de km la 1,5 milioane de km de cabluri anual, cu perspectiva de a creste pana la 3 milioane. 

„Piata actuala de telecomunicatii se afla intr-o continua dezvoltare. Apar noi jucatori pe piata si noi servicii, iar competitia in sectorul de banda larga, servicii double-play sau triple-play este dinamica. Investitia in noua fabrica din Slatina este parte a unui plan de a creste competitivitatea grupului intr-o piata aflata intr-o rapida schimbare”, a spus Valerio Battista, presedinte si director general al grupului Prysmian. 

Fabrica din Slatina se intinde acum pe o suprafata de aproape 100.000 metri patrati, avand o suprafata construita de aproximativ 42.000 metri patrati, cu o capacitate totala anuala de productie de 30.000 de tone de cabluri de energie (de la cabluri de inalta tensiune de pana la 110kV si cablaje pentru cladiri, la cabluri de tensiune de instrumentare si control), aproape 1.500.000 km de cablu optic si 500.000 km de cabluri din cupru pentru telecomunicatii (care acopera aproape toate cerintele posibile, atat pentru cabluri din fibra optica, cat si pentru cabluri din cupru), si are aproximativ 400 de angajati. 

Grupul Prysmian detine 11% din piata productiei de cabluri pentru comunicatii, cu 24 de unitati de productie.

Activitatea de telecomunicatii Prysmian include trei unitati de afaceri, mai exact Telecom Solutions, Optical Fibre si MultiMedia Solutions (MMS). Prin intermediul retelei sale globale, grupul furnizeaza produse catre operatorii telecom de top de pe toate continentele.

Grupul a avut vanzari de aproximativ 8 miliarde de euro in 2012, aproximativ 20.000 de angajati in 50 de tari si 91 de fabrici.

Prysmian este o companie publica, listata la Bursa din Milano sub indicele FTSE MIB.

Sursa: http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/italienii-de-la-prysmian-au-deschis-o-fabrica-de-cabluri-de-fibra-optica-la-slatina-89489/

Ordonanta de Urgenta privind regenerabilele a fost publicata in Monitorul Oficial

Modificari majore fata de proiectul initial. Producatorii de energie eoliana vor sa dea statul roman in judecata. Ordonanta de Urgenta privind amanarea acordarii unui numar de certificate verzi a fost publicata in Monitorul Oficial, in seara zilei de 7 iunie. Fata de  proiectul initial, supus dezbaterii publice, textul final al OUG prezinta modificari majore. De exemplu, …

More